CIVILIZATIE – OCUPATIILE SI ORGANIZAREA SOCIETATII LA STRAMOSII NOSTRI DACI
OCUPATII
1. Agricultura.
• Agricultura a fost principala ocupatie a dacilor.
• Desporeririle arheologice au scos la iveala un bogat inventar agricol. Dacii cultivau cereale, pomi fructiferi si vita de vie.
• Pamantul era folosit in comun, dar existau si proprietati individuale. De la poetul latin Horatiu stim ca dacii nu cultivau un ogor mai mult de un an. In fiecare an ogorul era lucrat de altii.
• In timpul expeditiei sale la nordul Dunarii, Alexandru Macedon a intalnit lanuri intinse de grau.
• Stim ca, in timpul razboiului cu Traian, Decebal a insarcinat pe o parte din nobili cu apararea cetatilor, iar pe altii cu organizarea agriculturii.
• Scriitorul roman Columella (in lucrarea De re rustica) ii socoteste pe daci printre popoarele experte in lucrarea pamantului.
• Geograful Strabon povesteste ca dacii s-au supus poruncii regelui Burebista de a taia vita de vie si de a trai fara vin.
• Dacii cresteau in turme mari vite si oi. Folosirea cailor in actiunile militare este des mentionata de autorii antici.
• Alte activitati importante erau apicultura si pescuitul.


2. Prelucrarea metalelor.
• Exploatarea zacamintelor de fier incepe pe teritoriul Daciei in secolul al VIII-lea. Metalurgia fierului a fost preluata pe de o parte din Peninsula Balcanica, iar pe de alta parte de la triburile cimerienilor (de la nordul Marii Negre). Din fier dacii lucrau arme si o mare varietate de unelte, care erau superioare celor din bronz.
• Metalurgia fierului a contribuit mult la inflorirea civilizatiei dacilor din secolele I i.Hr. - I d.Hr. In Muntii Orastiei au fost descoperite, izolat sau in depozite, sute de unelte de fier.
• In Muntii Apuseni dacii exploatau aurul si argintul, din care lucrau vase si podoabe. Stim ca dupa razboiul din 105-106 d.Hr., Traian a dus la Roma cantitati foarte mari de aur (165 tone) si argint (331 tone).


3. Ceramica
• Ceramica era un mestesug larg respandit. Roata olarului, care a inceput sa fie folosita din secolele V-IV i.Hr., a determinat cresterea numarului si imbunatatirea calitatii vaselor. Dacii lucrau vase mari pentru provizii, oale, opaite, cani cu o toarta, cesti cu toarta suprainaltata, etc. Vasele erau decorate cu linii incizate, brauri in relief, motive pictate (florale, geometrice). Au fost descoperite pe teritoriul Daciei si vase de import, mai ales grecesti, care uneori erau imitate de mesterii daci.


4. Comertul
• Primele monede dacice dateaza din secolul al IV-lea d.Hr., monede de argint, imitand pe cele macedoniene sau grecesti. Au fost descoperite mai multe tezaure formate din astfel de monede. La sfarsitul secolului al II-lea monedele de argint sunt inlocuite cu cele de bronz.
• Bineinteles, alaturi de monedele dacice, pe teritoriul locuit de daci au circulat si alte monede, precum cele grecesti si macedonene, iar din secolul al II-lea si cele romane (denari), care vor circula mult in perioada secolelor I i.Hr.- I d.Hr. la nordul Dunarii.
• Circulatia monetara reprezinta o dovada a schimburilor economice dintre comunitatile de daci si dintre acestea si comunitatile vecine. Dacii exportau grane, peste, ceara, miere, sclavi, blanuri, sare,