Referate » Religie
Manastiri din judetul Suceava

Mănăstirea Putna
Biserica mănăstirii Putna, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este prima dintre ctitoriile lui Ştefan cel Mare. Lucrările de construcţie a mănăstirii ce urma să fie necropolă domnească, au început la 10 iulie 1466 şi s-au încheiat în 1469, iar în 1481 erau finalizate fortificaţiile de incintă. Lăcaşul a avut mult de suferit, de-a lungul timpului, din cauza unui puternic incendiu, prădat în două rânduri de cazaci, apoi de polonezi. Puternicul cutremur din 1739 a contribuit şi mai mult la ruinarea mănăstirii. Biserica necropolă din mijlocul incintei are dimensiuni neobişnuit de mari pentru acea vreme. Zidurile sunt din piatră brută legată cu mortar, sprijinite de 12 contraforţi. Turla este înaltă şi bine proporţionată, cu tamburul în stil baroc, pe o bază stelară, împodobită cu coloane răsucite şi capitaluri corintice. În pronaos se află mormintele lui Bogdan al III- lea mort la 1517, a surorii acestuia Maria (m.1518), al Mariei, soţia lui Petru Rareş (m.1529) şi al lui Ştefăniţă Vodă (m.1527). În partea de sud a gropniţei, se află mormântul lui Ştefan cel Mare, acoperit cu un baldachin din marmură albă. Sarcofagul are minunate motive ornamentale de o înaltă valoare artistică. Piatra tombală, din marmură albă, are o bordură exterioară realizată dintr-o împletitură de frunze de stejar, urmată de o pisanie. Lângă mormântul domnitorului, se află cel al soţiei sale Maria Voichiţa, decedată în 1511. În partea de nord a gropniţei se află mormântul Mariei de Mangop, cea de a doua soţie a domnitorului (m.1476) şi al fiilor marelui domnitor, Bogdan şi Petru. Aşezământul de la Putna şi-a câştigat un binemeritat renume şi datorită inestimabilelor valori artistice (broderii, ţesături, manuscrise împodobite şi ferecate în aur şi argint, icoane, obiecte de cult), care se găsesc în muzeul amenajat în incinta mănăstirii.


Mănăstirea Suceviţa
În vremurile tulburi, pline de nesiguranţă şi ameninţare, de la sfârşitul secolului al XVI-lea, Suceviţa a fost construită ca o adevărată mănăstire - cetate, cu masive ziduri de incintă şi cu puternice turnuri de apărare, destinată a fi necropolă, strălucită ctitorie voievodală, adevărat blazon al familiei Movilă. Construcţia a fost finalizată la 9 iunie 1591. Biserica mănăstirii cu hramul "Învierea Domnului", având planul moldovenesc treflat, resimte puternic tradiţia bizantină a artei locale. Pictura are o serie de trăsături noi, atât în concepţia iconografică, cât şi în compoziţie şi desen. Suceviţa reprezintă un adevărat "testament al artei moldoveneşti". Cei doi pictori ai Suceviţei, Ioan şi Sofronie, formaţi la şcoala de miniaturişti ai lui Anastasie Crimca, au aplicat la pictura bisericii canoanele specifice miniaturii şi iconografiei. Îmbinarea culorilor, predominante fiind verdele crud metalic şi roşu sângeriu, creează impresia unei uriaşe pagini de carte miniată. Specific la Suceviţa, este caracterul narativ al picturilor, ceea ce a făcut ca unitatea ansamblului să fie fărâmiţată într-o mulţime de mici tablouri, fiecare cu personalitatea lui artistică. Printre cele mai reprezentative teme prezente în pictura exterioară a Suceviţei se află Arborele lui Ieseu, Scara lui Ioan Climax în care este redată lupta dintre bine şi rău, Friza profeţilor şi filozofilor antichităţii, între care regăsim pe David şi Solomon, Homer, Sofocle, Aristotel. Pictura Suceviţei este cel mai complex ansamblu iconografic dintre bisericile feudale din Moldova. Tabloul votiv din naos, îl prezintă pe ctitor, domnitorul Ieremia Movilă, împreună cu familia. Muzeul mănăstirii, situat în fostele case domneşti, adăposteşte capodopere de o excepţională valoare ale artei medievale bisericeşti.
Mănăstirea Moldoviţa
Ctitorie din 1532 a domnitorului Petru Rareş. Zidul de incintă închide un patrulater cu latura de 40 m, grosimea 1,20 m şi înălţimea de 6 m. În colţul de nord - vest se află clisiarniţa, construită la începutul secolului al XVII - lea. Este una dintre puţinele locuinţe moldoveneşti din secolul XVI-XVII, fiind construită între 1610-1612 de Efrem, egumenul Moldoviţei. Biserica cu hramul "Buna Vestire", continuă concepţia constructivă, deplin cristalizată de artiştii epocii de strălucire a lui Ştefan cel Mare, aducând ca elemente specifice epocii rareşiene, dimensiunile mărite, tendinţa de înălţare şi svelteţe. Elemente tipice goticului târziu transilvănean dovedesc că la construcţie au participat meşteri pietrari transilvăneni. Pictura Moldoviţei realizată la 5 ani după ridicarea bisericii, reprezintă, alături de pictura Voroneţului, un excepţional document artistic al epocii de mare strălucire spirituală a lui Petru Rareş. Tendinţa de umanizare a figurilor divine, prezenţa simţămintelor profund omeneşti în multe din scenele ciclului evanghelic, sunt trăsături proprii minunatelor fresce care şi-au păstrat nealterate prospeţimea şi strălucirea culorilor. Pictura interioară, repictată culoare peste culoare în secolul al XVII -lea, respectă conţinutul ideatic şi programul iconografic al epocii lui Ştefan cel Mare. Tabloul votiv în care este prezentat ctitorul împreună cu familia sa, deşi păstrează caracterul unor portrete oficiale, vădeşte preocuparea artistului de a reda prin intermediul tehnicii proprii portretului, viaţa lăuntrică a personajelor.


Mănăstirea Dragomirna
Se află situată în comuna Mitocu Dragomirnei. Ctitorie din 1609 a marelui cărturar şi miniaturist Anastasie Crimca şi a marelui logofăt Lupu Stroici. Ulterior, în anul 1627, din porunca domnitorului Moldovei, Miron Barnovschi se construiesc masivele ziduri de apărare, flancate de turnuri de apărare şi contraforţi care-i dau aspectul unei formidabile cetăţi. Prin proporţii şi elemente decorative, Dragomirna reprezintă o nouă etapă a arhitecturii moldoveneşti. Un prim element novator este turla foarte înaltă şi sveltă. Printre alte elemente noi sunt faţadele din piatră brută, pilaştrii şi turla sculptată în piatră ce creează imaginea unei adevărate dantelării. Brâul torsadă care încinge longitudinal biserica în partea de mijloc, constituie un alt element arhitectural nou. Influenţa gotică se resimte la ancadramentele uşilor şi ferestrelor. Pictura interioară se distinge ca element de noutate în alegerea şi tratarea temelor, cu multe elemente ale artei miniate. Au realizat frescele meşterii locali Crăciun, Mătieş, Ignat şi Grigorie. Muzeul mănăstirii cuprinde manuscrise, broderii, odoare de preţ, icoane vechi de o deosebită valoare.

Mănăstirea Voroneţ
Ctitorie din 1488 a lui Ştefan cel Mare. Biserica mănăstirii


Materie: Religie - Invatamant: Liceu



Textul de mai sus este doar un preview al referatului, poate sa contina imagini sau tabele, pentru a vedea daca continutul acestui referat te poate ajuta apasa butonul de "download" !!