Referate » Romana
Vitoria Lipan din "Baltagul",de Mihail Sadoveanu

Vitoria Lipan

- personaj principal de roman traditional, realist, obiectiv -
(mitic si baladic)
- personaj mitic -
- personaj traditional -

"Baltagul",de Mihail Sadoveanu
- roman traditional, realist, obiectiv -
- mitic si baladic -
Romanul "Baltagul" de Mihail Sadoveanu (1880-1961) este un adevarat "poem al naturii si al sufletului omului simplu, o «Miorita» in dimensiuni mari" (George Caiinescu). Versul motto, "Stapane, stapane,/ Mai chiama si-un cane", argumenteaza viziunea mioritica a mortii, careia Sadoveanu ii da o noua interpretare, aceea a existentei duale ciclice, succesiunea fundamentals de la viata la moarte si din nou la viata.
Romanul "Baltagul" a fost scris in numai 17 zile si publicat in noiembrie 1930, cand Mihail Sadoveanu implinea 50 de ani, fiind prim it cu "un ropot de recenzii entuziaste" de catre exegetii vremii.
Romanul este traditional, intrucat ilustreaza lumea arhaica a satului romanesc, sufletul taranului moldovean ca pastrator al traditiilor si al specificului national, cu un mod
propriu de a gandi, a simti si a reactiona in fata problemelor cruciale ale vietii.
Vitoria Lipan - personaj principal si "rotund" ("care nu poate fi caracterizat succint si exact", E.M.Forster), eroina de factura mitica - este o figura reprezentativa de erou popular, intrunind calitatile fundamentale ale omului simplu de la tara, in care se inscriu cultul pentru adevar si dreptate, respectarea legilor si a datinilor stramosesti: "ea nu e o individualitate, ci un exponent al spetei" (George Calinescu).
Figura Vitoriei este la inceput lipsita de dinamism, naratorul omniscient accentueaza direct si indirect trasaturile, pornind din exterior spre interior, cele fizice sugerand profundele train si simtaminte ale eroinei: "ochii ei caprii in care parca se rasfrangea lumina castanie a parului erau dusi departe [...] acei ochi aprigi si inca tineri cautau zari necunoscute". Gandindu-se la Nechifor Lipan, care nu se intorsese acasa, Vitoria trece printr-un proces de interiorizare, concentrarca sa launtrica avand ca efect o autoizolare fata de lumea din jur: "in singuratatea ei femeia cerca sa patrunda pana la el. "Nu putea sa-i vada chipul". Naratorul omniscient relicfeaza indirect profunzimea vietii afective a Vitoriei Lipan, care "se desfacuse incet de lucruri si intrase oarecum in sine".
Portretul moral reiese mai ales din faptele si gandurile eroinei, prin caracterizare indirecta. Trasatura dominanta a Vitoriei Lipan este respectarea traditiilor stramosesti, a legilor nescrise, mostenite de ea din vremuri imemoriale, ceea ce o motiveaza ca personaj traditional. Ea se supara ingrozitor la gandul ca Minodora s-ar putea indeparta de credinta strabuna si de aceea o ameninta: "Iti arat eu coc, valt si bluza, arda-te paia focului sa te arda! Nici eu, nici bunica-ta, nici bunica-mea n-am stiut de acestea - si-n legea noastra trebuie sa traiesti si tu. Altfel iti leg o piatra de gat si te dau in Tarcau". Tot asupra Minodorei se revarsa mania mamei atunci cand fata incalca o alta lege nescrisa dupa care se conduc taranii: "si sa te mai prind ca dai gunoiul afara In fata soarelui,' cum ai ftcut azi, ca-ti pun la gat doua pietre de cate cinci oca", insemnand ca o casa de crestini trebuie sa intampine soarele in curatenie.
Naratorul dezvaluie, indirect, sterile si trairile interioare ale eroinei, reiesite din faptele si atitudinile ei. Ingrijorarea si nelinistea Vitoriei sunt cauzate de intarzierea "peste obicei" (73 de zile) a lui Nechifor Lipan, "dragostea ei de douazeci si mai bine de ani", plecat la Dorna sa cumpere oi. Credincioasa, Vitoria merge la parintele Daniil Milies pentru sfat si refuza sa creada ca sotul ei intarzie la petreceri mai mult de "o zi ori doua", pentru ca "stie ca-l doresc si nici eu nu i-am fost urata". Dragostea puternica pentru Nechifor o determina sa se duca si la ghicitoarea satului, baba Maranda, dar nu are incredere nici in prezicerile acesteia, ca Nechifor ar fi parasit-o pentru alta femeie "cu ochii verzi", asa ca devine tot mai sigura ca s-a intamplat o nenorocire.
Vitoria respecta riguros datinile stramosesti, presimtirile ei vin din semne ale credintei strabune si din experienta sa morala, intuitiva, de aceea femeia actioneaza in functie de aceste traditii romanesti ancestrale. Modalitatile de caracterizare indirecta sunt variate si cu totul aparte. Primele semne rau-prevestitoare sunt visele: unul care a "impuns-o in inima" il arata "pe Nechifor Lipan calare cu spatele intors catra ea, trecand spre asfintit o revarsare de ape", iar alta data l-a visat rau, "trecand calare o apa neagra, era cu fata incolo". Alt semn este glasul lui Lipan venit din memoria ei afectiva, dar "nu putea sa-i vada chipul".
Vitoria se ghideaza dupa semnele naturii si intelege mesajele transmise prin manifestarile acesteia: vantul da semne "susuind prin crengile subtiri ale mestecenilor", padurea de brad "clipi din cetini si dadu si ea zvon", brazii erau "mai negri decat de obicei", dar mai ales "nourul catre Ceahlau e cu bucluc". Venirea iernii sugereaza, asadar, drama femeii. Alte semne calauzitoare vin din superstita mitice: "cucosul se intoarse cu secera cozii spre focul din horn si cu pliscul spre poarta [...] da semn de plecare", asadar Lipan nu va veni acasa si va trebui sa piece Vitoria in cautarea lui.
Naratorul dezvaluie, indirect, framantarile eroinei, care constituie un adevarat labirint interior, de la neliniste la banuiaia, apoi la certitudinea ca ceva mu s-a intamplat cu barbatul ei. Inteligenta, darza si cu o vointa puternica, Vitoria se hotaraste sa afle adevarul si sa porneasca in cautarea lui Nechifor, pe acelasi drum anevoios pe care-l parcursese si el, traseu intortocheat si greu de strabatut, aidoma unui labirint exterior.
Din momentul in care ia decizia sa piece in cautarea lui Nechifor, portretul eroinei devine dinamic, construit indirect, prin acumulare de fapte narate. Cand banuiala devine certitudine, Vitoria este hotarata sa-si gaseasca sotul: "daca a intrat el pe celalalt taram, oi intra si eu dupa dansul". Zbuciumul si cautarile launtrice ale Vitoriei Lipan constituie un labirinl interior ca, procedeu artistic de caracterizare indirecta, un traseu psihologic parcurs din intunericul nestiintei la lumina certitudinii, de la ingrijorarea incerta la convingerea ca ceva rau s-a intamplat cu Nechifor si, ca urmare, scopul sau neclintit este acela de a afla adevarul.
Alte repere morale reies prin caracterizare indirecta din starile si trairile interioare ale eroinei. Credincioasa, simte nevoia unei purificari sufletesti inainte de a pleca la drum, avand nadejdea ca


Materie: Romana - Invatamant: Liceu



Textul de mai sus este doar un preview al referatului, poate sa contina imagini sau tabele, pentru a vedea daca continutul acestui referat te poate ajuta apasa butonul de "download" !!